Se pare ca Pachetul de Mobilitate si Directiva Detasarii vor starni controverse pentru o lunga perioada de timp. Inclusiv retroactiv. Transportatorii isi cunosc tot mai bine drepturile, ceea ce este excelent, dar problema apare cand reglementarile sunt interpretabile. Atat angajatorii, cat si angajatii companiilor de transport privesc legislatia din perspectiva care ii avantajeaza. E si normal, insa aici e nevoie sa intervina autoritatile pentru a clarifica punctual fiecare masura legislativa.
Altfel, vor continua sa apara procese deschise de catre soferi care se simt neindreptatiti si privati de unele drepturi fundamentale. Aceste procese se solutioneaza, de cele mai multe ori, la Curtea de Justitie a Uniunii Europene si se pot prelungi mai mult decat e necesar. Actiunea deschisa de trei soferi maghiari impotriva firmei de transport Rapidsped la care au fost angajati poate fi doar varful iceberg-ului.
Ce s-a intamplat de fapt?
Dupa cum spuneam, problemele pot aparea si retroactiv. In 2018, cei trei reclamanti au primit un salariu lunar de 545 de euro brut, adica 3,24 euro pe ora, conform contractelor de munca. Acestia au fost detasati in Franta pentru o anumita perioada, de mai multe ori, iar procesul a fost intentat cu motivul ca salariul lor corespunzator timpului de lucru prestat in Franta nu atingea salariul minim din aceasta tara. Procesul a inceput la Tribunalul Administrativ si pentru Litigii de Munca din Gyula, Ungaria, dar a fost adresat mai departe Curtii de Justitie a Uniunii Europene.`
Realitatea este cam asa: salariul minim francez era de 9,76 euro pe ora, iar ei primind doar 3,24 euro pe ora, ramanea o diferenta de 6,52 euro pe ora care nu este tocmai neglijabila.
Ce spune compania angajatoare din Ungaria?
Compania transportatoare Rapidsped se apara afirmand ca diferenta de salariu a fost acoperita de cuantumul diurnelor si al primei pentru economia de carburant care le erau platite. Mai mult, valoarea diurnelor ar fi fost chiar mai ridicata decat diferenta dintre cele doua salarii minime, in functie de durata perioadei de detasare a lucratorilor in strainatate. Potrivit contractului de munca, ei puteau alege intre 3 si 5 saptamani de detasare.
Dar totusi, care sunt concluziile pana la acest moment?
Discutabil. Curtea de Justitie a Uniunii Europene a facut mai multe mentiuni, printre care o clarificare privind Directivei Detasarii 96/71 pentru ca aceasta speta cade sub incidenta ei. Directiva reglementeaza conditiile de munca si incadrare in munca (inclusiv salariul minim) aplicabile pe teritoriul unui stat membru, in cadrul prestarii de servicii internationale. Teoretic, diurna trebuie calificata drept „alocatie specifica detasarii”, atunci cand nu este platita lucratorilor cu titlul de rambursare a cheltuielilor suportate efectiv pentru detasare, respectiv pentru transport, cazare si masa. Pe scurt, aceasta alocatie face parte din componenta salariului minim cand nu este acordata pentru compensarea inconvenientelor cauzate de detasare, care constau in schimbarea mediului obisnuit al angajatilor.
Totodata, Curtea de Justitie a tinut sa sublinieze faptul ca primele acordate soferilor pe criterii de eficienta precum economia de carburant sau cantitatea marfurilor transportate nu intra in calcului salariului minim. Aceste remunerari pot fi un pericol pentru siguranta rutiera.
Chiar daca procesul nu este incheiat si nu au fost trase concluziile finale, acesta poate fi doar inceputul unui lant indelungat de revolte ale transportatorilor.
